"Inevitabil, văzînd inscripția de pe cabană, ma intreb cit de repede a dispărut ea, peste un an si jumătate, cind Mihai Haret a fost indepartat din funcția de președinte al Turing Clubului României..."
Cam totdeauna, acest gen de completare este socotit răutăcios. Si, implicit, ca tulbură bunăstarea categoriei umane majoritare. Aceea care dă link spre un material roz despre M. Haret de pe Carpați. org, dar nu vreunul original, ci preluat.
Parcă la niște comentarii aduse unui articol Andrei Cornea, se vorbește de neputința acestuia si a altora ca el de a se bucura. Trăsătură înlocuită, spun aceleași voci, cu criticismul.
Poate asa este, cum se spune mai sus. Adică o neputință de bucurie. Sau mai degrabă de lipsa unei glande. Aceea a putintei de iluzionare.
Pe felie, ma uitam azi la expresia "loc plin de legende". Am fost tentat acolo sa intreb cam care sint legendele acelea, dar mi-am dat seama ca as comite o răutate.
.
Asta, pentru ca ultimul lucru dorit de fanii acelei noțiuni ("loc încărcat de legende") este - si presupunînd ca exista realmente vreunele - sa le turui vreo două.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu