Despre cîrcotași, dar nu numai
Acum cîteva luni, s-a prăpădit Corina, meteorolog la Omul. Am văzut eu atunci - pe net - un fel de placă omagială, dar abia recent, trecînd pe cel mai înalt vîrf al Bucegilor, am descoperit că e 'plantată' pe blocul de conglomerat de acolo.Nu mi se pare o treabă corectă.
Iar de aici intrăm în domeniul cîrcotășelii.
Tipii de acest gen, și dincolo de genul de tensiuni interioare care îi împinge în acțiunea lor, au îndeobște dreptate. Atîta doar că intră în conflict cu simțitul-bine dobîndit de alți semeni, și anume pe căi discutabile.
Ultimilor, de obicei evitînd subiectul ori apelînd la argumente lăcrămoase, nu prea le vine să renunțe la bunăstarea dobîndită, plus că se pot face de baftă în fața lumii, dacă acceptă reproșurile cîrcotașului.
Oarecum neașteptat este că morala socială le ia lor apărarea, iar asta din rațiuni relativ simple. Tipii respectivi se simt bine, iar dacă membrii ai Societății nutresc așa sentimente, ei nu tulbură atmosfera acelei ample scene.
Îmi asum însă așa postură, de cîrcotaș, legat de amplasarea acelei plăci. Dincolo de faptul că de chiu, de vai acel bloc de conglomerat scăpase de la căderea comunismului de asemenea înscrisuri, nu cred că e o treabă să reluăm obiceiul. La o adică, poate veni cam oricine să-și pună ori să-i fie pusă o asemenea placă. Și nu cred că va ieși cel mai potrivit columbar din lume.
Faptul că răposata Corina activase profesional multă vreme acolo, iar totodată își va fi alăturat singurătatea celei a stîncii mari de pe Omul, nu cred că-i un argument, cîtă vreme pot apărea vreunii pretinzînd - de pildă - că-s iubitori ai Bucegilor ce nu s-a pomenit - și pas de-i contrazice...
Nu știu cine a avut ideea acelei plăci, însă nu o dată rudele ori amicii dispărutului se află mai catolici decît acela, în acțiunea de a-l face cunoscut publicului.
Locul oricum posedă un precedent nefericit, mai exact în preajmă se află crucea unui alt meteorolog (cu o poezie aparte atașată de ea), de care nu am știință să fi murit acolo
