Cînd scriu una și alta, într-o polemică oarecare (intrebînd-ma daca sigur preopinentul nu a avut o pasiune erotică de durata, pentru o persoana și un sex care nici nu mai conteaza), îmi înflorește ximber, de încîntare pentru epoca în care trăim.
A libertății.
La alți ani, sa zicem '50, o asa apreciere, lansata fie și în trecutul burghezo-mosieresc, nu știai ce reacție poate trezi din partea adversarului, dacă ajungea pe vreo treapta răsărit a regimului, ori măcar se pricepea a redacta anonime.
Iar cum era prin închisorile vremii, deja mi se face parul maciuca, inclusiv ca puteai fi luat din senin în așa-numitele loturi, unde aveai a mărturisi - sub amenințarea bătăii (suplimentare) - tot felul de minuni, la adresa vreunuia.
Vorba unui înaintaș, legat de vremurile de dinaintea timpurilor comuniste: "Ne certam pentru ca nu mai puteam de bine"
Oare cum va fi, peste 50 ori o sută de ani?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu