"Înfrânt nu eşti atunci când sângeri, nici ochii când în lacrimi ţi-s. Adevăratele înfrangeri, sunt renunţările la vis."
Din cîte îmi aduc eu aminte, autorul versurilor de mai sus a renunțat la visul său.
Cel verde (mai exact legionar, nu ecologist...).
PS
Am sentimentul că, pentru a scrie așa măreții (cazul lui R.G.), e obligatoriu să te doară drept în cot de ele.
Un alt oarece paradox este că aceia care (hiper)elogiază pe vreunul ca Gyr, habar nu au de viața reală a aceluia.
Importante sînt doar sentimentele plăcute ce iau naștere cu ocazia acelui jonglat (putem cerceta, ce și cum).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu