I-am văzut...

 ... pe Andrei Badea și comilitonii (întru noțiunea respectivă) discutînd / susținînd ideea de carpatism, dar nu am luat-o foarte în serios.

Poate pentru că îmi aducea aminte de prețiozitățile drumeților (e vorba de inițiatorii „Hanului drumeților”), dar și pentru că acea noțiune - mirosind a autohtonism, cu care eu nu prea sînt prieten - nu știu să fi răzbit vreodată în limbajul montan curent (nici vorba scrambling nu o văd să prindă pe la noi...).

Îmi sar în minte vorbiri precum „mergem prin abrupt”, „facem o vale”... Este drept că ele nu pot intra în canoanele voitorilor de definiții.

În răstimp, carpatism și scramble mi se par cam pretențioase, deși îi pot înțelege și pe aceia ce, doritori să fie în relație cu exteriorul țării, au nevoie de așa denumiri.

Am observat însă că au pomenit de carpatism mai mulți decît aș fi bănuit, în cursul ultimului veac. Iar în acest sens mențiunile (pare-se redactate de Andrei B.) Wikipedia sînt poate utile.