.
Iritarea pe un seamăn e bazată de sentimente inconștiente.
Ultimele - prin definiție - au nevoie de haine conștiente, iar dacă ieșim cu ele printre alți semeni, e nevoie să posede un ambalaj ideatic cu trecere la aceia.
.
Dacă pricep eu bine, iritarea pe acel Radu Albu decurge din faptul că omul posedă oarece valoare, iar în paralel își disprețuiește ne-amicii.
Mai exact nu se tulbură prea tare de ei.
.
Iar asta, în termeni psiho, ne atinge sentimentul de micime. Ni-l duce și mai jos
.
E interesant de explorat dacă, nefiind în haită, dușmanii săi l-ar provoca de un duel unu la unu.
După cum se manifestă acei anti-Albu, nu-mi par capabili de așa îndrăzneală.
.
(Oare l-o fi contactat careva, în termenii: „Domnule, la problema asta îndrăznesc să nu fiu de acord cu dumneata...”?)
PS
Nu m-am uitat prea atent la producțiile (scrise, ale) lui Radu A., dar îl simt om - asemenea nouă tuturor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu