Tură 2020 pe Albișoara Gemenelor, cu trimitere la premiera grupul Țițeica (1929)

Mi-a fost inevitabil în acest recent drum să nu-mi zboare mintea la prima trecere umană cunoscută, prin aceste locuri (grupul Țițeica, 1 august 1929)

Am mai fost pe aici, însă abia acum am pozat locurile pe unde bănuiam că au vrut să-și continue ascensiunea.



Partea firului principal aflată în continuare teoretică dreptul prispelor respective. Fotograful este deja, acolo, deasupra săritorii.

Săritoarea pe care nu au mai ajuns să o atace (imediat deasupra Brîului Hornurilor).

Brîul (numit ulterior al) Honurilor, pe porțiunea care duce din talveg A. Gemenelor în muchia separînd de vecina Hornurilor.

La chestiune, Radu Țițeica spune:
„Altădată, am mai urcat acest versant al Caraimanului pe Albișoara Crucii...De asemenea, într-o explorare ajutătoare, pentru a ușura accesul la creastă, am încercat (subl. mea) să urmăm brîul care iese pe muchia de unde am luat fotografia, din valea Albă, sub bolovanul cel mare (Săritoarea Cîrnului)...”

Țîmburuș de piatră, pe muchia dintre Albișoarele Gemenelor și Hornurilor.

Odată trecută muchia, spre bazinul Albișoarei Hornurilor:

Priveliște din acea muchie, spre Valea Seacă (imagine luată în 2012)

Brîul ce leagă de Albișoara Gemenelor (și, prin extensie) de Valea Albă:°

Deasupra lui, cele trei hornuri care spintecă acea treaptă a Crestei Picăturii:

Brîul coborîn talvegul Albișoarei gemenelor, respectiv dincolo de aceasta:

Coborîșul (altminteri, pe unde s-a urcat...)

Este greu de identificat pe teren locul rapelului de care vorbește Șerban Țițeica (în imagine, o reconstituire).

Grupul va fi profitat însă la maximum de fețele („coaste cu iarbă, apoi lespezi înclinate) din afara talvegului.

Legat de acestea, e posibil să fi fost urmate inițial, la suiș cele din stînga, iar din dreptul unei săritori cu grotă...

... să se fi trecut pe dreapta.
În imagini, talvegul...

... respectiv limba de iarbă care îl însoțește pe o lungă distanță (și evitînd mai multe săritori)  spre est.

E de presupus totodată că, în afară de rapelul acelei săritori, se va fi făcut nu o dată uz de coardă.

În afara acelei porțiuni...

... în aval i se află o zonă a văii oarecum mai domoală, unde e de bănuit că au urmat jnepenișul din stînga. 

În locul unde parcursul devine incomod (suspendat peste o ruptură de pantă - e greu de spus pe care dintre cele două variante existente au ales: cea din dreapta, cu pantă mai mare (aferentă Albișoarei Gemenelor), ori cea din stînga, cu traversare peste un vîlcel, o vale (numite ulterior Cantuniari și Albișoara Crucii) ...



... iar apoi coborîș pe unde locurile o permit, în Valea Albă.