Și în care, subsemnatul de pildă, nu-și găsește rostul....
Nu cred că-i o stare de vîrsta a treia, cîtă vreme - acum niște decenii - nu mă simțeam bine dacă nu gustam seara o bere-două, la revenirea în Bușteni...
Nu vă grăbiți să-mi declarați statut de alcoolic, întrucît parcă și niște cunoscuți procedau la fel (ori serveau licoarea de malț în tren. La pet).
.
La bani mărunți, dacă n-am avea o stare pe marginea depresiei / lipsei de rost, nu ne-am îndrepta spre munte.
Și, implicit, ezităm la întoarcerea, duminică seara, în mediul care ne trimite în week-end, la munte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu