Mă uit la acest film tare frumos și, dincolo de un pic de invidie pe tinerețea celor de acolo, mă pălește curiozitate cum or arăta junii montaniarzi/cățărători de peste vreo 40 ani.
(adică atunci cînd cei din imagini vor avea etatea mea de azi)



Totodată aș face una observație...
Nu o spun alarmist, cu atăt mai puțin fals afectat.

Numărul sporit de persoane care trec pe ramura nordică a Brîului Portiței a afectat / făcut să dispară unele prispe de iarbă de pe parcurs. Probabil ceva asemănător s-a petrecut pe Brîul Aerian (din Coștila) și fiind urmare posibilității de informare crescută din acești ani.
Dar asta e realitatea, și basta.

În rest, mă mă uitam recent, surprins, la doi brăduți crescuți vajnic - deasupra hornului de deasupra bazinului Văii Spălăturii - în numai cîțiva ani.
Natura își vede de ale ei...

Mi-a venit pe limba minții să numesc acel horn drept cel cu Pilici.
Am dus o dată pe acolo (eu și fiul lor) părinții lui Mugur Ilie, care le spunea ca mai sus: Pilici(i). La ei îmi zboară mintea cînd ajung în respectivul loc.
E o denumire strict pentru vocabularul meu, nu țin să fie preluată.

PS
Aveți idee dacă așa-numitul Horn al Gemenelor (care scapă la sud de Prispa omonimă,din Creasta Picăturii) a fost urcat de cineva?