„GICU EPURAN, ZIDITOR DE CULTURĂ ALPINĂ...
Luna trecută, pe 9 martie, s-a împlinit un veac de la nașterea lui Gheorghe Epuran. Văzuse lumina zilei la Sinaia. Să mai spun că avea muntele în sânge? Desigur, obârșia nu-ți dă niciodată totul. Gicu Epuran, cum îi spunea apropiații, s-a dăruit trup și suflet muntelui. A fost un cu totul fericit caz.”
Îmi permit niste observații, legat de expresia "ziditor de cultura alpină", din articolul alăturat.
Pe cînd tratez asemenea materiale, nu o dată se trezește prima glanda credulă. Mai exact mă întreb cum arata acea cultură alpină furnizată, respectiv care i-a fost / îi este efectul.
Din acest stadiu, realizez că admiratorii acelor noțiuni și acțiuni nu se adapă in vreun fel la concretul acelor lucruri. Al informațiilor unui Epuran.
Ci, în ton fără îndoiala cu firea umană, tratează superficial acele surse de cunoștințe.
Asta, în condițiile în care aceia au nevoie de un plăcut neclar, iar în paralel lesne accesibil, în care să vegeteze.
Din acest stadiu, realizez că admiratorii acelor noțiuni și acțiuni nu se adapă in vreun fel la concretul acelor lucruri. Al informațiilor unui Epuran.
Ci, în ton fără îndoiala cu firea umană, tratează superficial acele surse de cunoștințe.
Asta, în condițiile în care aceia au nevoie de un plăcut neclar, iar în paralel lesne accesibil, în care să vegeteze.
Sîntem oameni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu