MUNTE.
Parc natural, respectiv național.
În prima categorie se află Bucegii.
În a doua, Piatra Craiului și Ceahlăul.
Spre deosebire de PC și C., în Bucegi este majoritar vizitatorul din Capitală - care se duce în provincie, și simte în consecință un ascendent. Bucegiul e reședința lui de week-end.
Jandarmul ori funcționarul localnic nu se ia cu una cu două în bețe, cu un vizitator de care nu știi de relații are, în buricul țării.
În plus, e numeros. Și de unde să găsești cohorte de pîndari, pentru ei?
În cazul altor masive montane, tipul de vizitator este al provincialului, care știe de teamă, la ideile Stăpînirii.
Ba poate chiar caută un loc de refugiu (din viața lui de zi cu zi), pentru care nu găsește deplasat să dea n lei ori să ceară voie a ieși din poteca marcată.
Că veni vorba, eu tot n-am înțeles ce strică un om, dacă pășește pe valea X ori brîul Y.
Înțeleg să nu murdărească (deși el însuși poate reproșa sacii goi de ciment căzuți de la crucea Caraiman), dar nu cred că pașii lui încurcă la ceva.
Mai degrabă e acolo eterna înclinație a omului normal... Care, ajuns în post cu putirințe, își maschează dorința de a domina prin reglementări precum cele privind abruptul Pietrei Craiului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu