[MUNTE, ISTORIE] O ascensiune cu fricțiuni

Într-un număr din 1938 al revistei asociației „România Pitorească”, reprodus de animatorii site-ului RoClimbing, Andrei Holban și Adi Costache...:

Dincolo de informațiile strict alpine, nu am putut să nu remarc lamentațiile autorului, legate de comportamentul nedemn al unui alt grup, care i-a precedat pe vale. Asta, în condițiile în care I. Weiss nu dă minimă ocheadă, dacă a procedat măcar în parte cît să îi meargă bine în tură.

Mai exact nu-și pune problema că, dacă tovarășul tău e obosit, nu vă obligă nimeni să intrați pe un traseu mai greu al epocii tale. Iar dacă, urmîndu-i linia, ajungeți în dificila lui treime superioară (iar totodată vă lipsește o coardă din dotare). există loc de retragere, pe Brîul Portiței și Valea Jepilor, asta bineînțeles dacă se are idee de acea posibilitate.

Dincolo de asta, și aventurîndu-mă într-o ipoteză legată de cum vor fi stat lucrurile...

Nu știu dacă arhitectul G. este Gill Antonescu, dar nu m-ar mira ca respectivul și amicii lui să se fi aflat antisemiți. Și pe care comportamentul oarecum parazitar al celui de-al doilea grup (Weiss si Oring) să-i fi întărit în convingeri/manifestări.

Îmi bazez supoziția inclusiv pe faptul că am cunoscut un asemenea antisemit, tînăr în acel deceniul patru. Și am văzut cam cum arată asemenea porniri (asta, în condițiile în care nici partea adversă nu era neapărat ușă de biserică/sinagogă). 

În același timp, mă întreb cum s-ar fi comportat un fan al profesorului AC Cuza, al textelor acestuia, în față  cu reprezentanți ai acelei etnii. Bănui că deloc deferent

În rest, din ce îmi aduc aminte, asociația „România Pitorească” avea un procent de evrei parcă ceva mai ridicat decît alte formațiuni montane. Doar pot intui ce s-a întîmplat acolo la venirea legionarilor, cînd membrul fondator Dumitru Ionescu-Crânguri (inerent, și alții) a pus de o revoluție verde a locului. Care a luat sfîrșit la ceea ce este numită Rebeliune, cînd președintele Nicolae Ioan, revenit pe cai mari (și antonescieni)  a ținut să tragă de urechi pe zavergii.

Materialul meu de mai sus nu este antisemit.

Am cunoscut foarte puțini evrei, iar totodată părinții mei i-au privit măcar cu indiferență, dacă nu chiar simpatie. 

Ce e drept, în cadrul funcționării noastre binare (dar șidoritoare de atenție favorabilă din partea semenilor), a spune că ești indiferent de cineva deja irită pe acela. Iar a pomeni cele din postare deja mă trece între răi, inclusiv pentru că ies din tiparele pe care și/ni le doresc adversarii antisemiților (sic).