Într-o banală postare, și de bine ce mă mai lovisem de fenomen în ultimele zile (fiind declarat între altele căutător de noduri în papură)...
Privesc postarea și identific două omenești... Întîiul constă a în a pune păe altul să facă ce rvei tu, asta fie și mascat sub haina zisei înalte (a unui ins ce pare asemenea, acel John Muir).
"Nu tu, ești în munți, ci munții sunt în tine!"John Muir
Omenesc decurge și din iritarea care te cuprinde cînd cineva se declară puțin convins de acea zisă.
E preferat superficialul care pune o pictogramă demnă de grupa mijlocie. Sau chiar cel care nu spune nimic/nu intervine.
Firește că se poate cerceta ce pică bine în insul normal, din acea vorbă a lui Muir. Și legat de care nu se cuvine să fac haz tocmai eu, care îmi mărturiseam porniri cvasierotice față de o doamnă de acum un veac...
Pe aproape, ca subiect, am rupt relația cu o veche cunoștință. Eu nu mă puteam abține de la comentarii precum cel de mai sus, iar acela nu putea reacționa decît omenește.
Mai exact posta idei precum cea a lui Adi, dar se irita cînd interveneam.
E vorba de Vali P. El mă declarase păpurist. Asta, nemaiapucînd să observe că nu răspundea observațiilor mele...
Omul normal are nevoie de iluzii, decurgănd din așa postări - peste care nu intervine vreun cîrcotaș.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu