Mai exact, Radu Țițeica spune în memoriile sale că Bucura umbla (și) prin abruptul Bucegilor în fustă.
Una conform epocii, adică lungă.
Pornind de aici, cînd aude că ghidul Butmaloi urma să o ducă pe la 1922 pe un brîu din Nordul Coștilei, R. Țițeica presupune a fi vorba de cel de Sus.
I-am luat în serios afirmația, deși nu am izbutit și pace să îmi imaginez escaladă in fuste lungi a Văii Mălinului. Ce sa mai spun de încălecatul Acului Mare al Morarului...
.
Or, un cadru publicat în revista Boabe de grâu (1-2/ 1932) îmi pare să o înfățișeze, în Valea Horoabei, în pantaloni.
Aparentul avangardism nu mă miră, Bucura fiind o înaintemergătoare, fără îndoiala fara a cădea în excesele de originalitate ale vreunei cogenere Mița Biciclista.
.
În aceeasi imagine, descopăr cu placere pe Alceu Urechia, în prim plan. Pina acum îi știam doar o fotografie (ne-au parvenit mai puține decît în cazul fratelui său, Nestor).
Una conform epocii, adică lungă.
Pornind de aici, cînd aude că ghidul Butmaloi urma să o ducă pe la 1922 pe un brîu din Nordul Coștilei, R. Țițeica presupune a fi vorba de cel de Sus.
I-am luat în serios afirmația, deși nu am izbutit și pace să îmi imaginez escaladă in fuste lungi a Văii Mălinului. Ce sa mai spun de încălecatul Acului Mare al Morarului...
.
Or, un cadru publicat în revista Boabe de grâu (1-2/ 1932) îmi pare să o înfățișeze, în Valea Horoabei, în pantaloni.
Aparentul avangardism nu mă miră, Bucura fiind o înaintemergătoare, fără îndoiala fara a cădea în excesele de originalitate ale vreunei cogenere Mița Biciclista.
.
În aceeasi imagine, descopăr cu placere pe Alceu Urechia, în prim plan. Pina acum îi știam doar o fotografie (ne-au parvenit mai puține decît în cazul fratelui său, Nestor).
De notat, la ultima fotografie, semnătura (de incontestabilă poezie, a) lui Ion Ionescu-Dunăreanu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu