În așa explorare iau inconștient de reper ce au făcut niște cunoștințe de ale mele, la etatea mea de azi.
Un Carol Lehmann era infinit mai vital. A lucrat cu carte de muncă până la 80 de ani, În vreme ce subsemnatul a lăsat baltă serviciu în astă vară, la 66 de primăveri.
La acea vârstă nea Baticu suia fie și ca secund Furcile Gălbenelelor. Asta în vreme ce eu mă mișc mult mai prost pe munte.
.
Mai bine îmi pare să stau decât nea Radu Țițeica. Care a ajuns ultima dată la Portița de când avea 50 ani. Ori eu am făcut o la 60!
Ce e drept, dumnealui avea în preajmă grija aparte a doamnei Alexandrina, soția... Or eu mă aflu cam singurel. Și nu bag mâna în foc că voi atinge 82, ca dumnealui.
(acei înaintași s or supăra, pe lumea cealaltă, de așa meditațiuni?)
Nu pare să am nici vână lui nea Sandu Beldie. Care a fumat, a băut, și tot a atins 91.
.
Nu rândurile de față nu țâșnesc din vreun alcool, chit că îmi stă alături un pet de Timișoreana.
Mai exact ideea postării îmi venise înainte de consumul dumneaei când mă îndreptam de acasă până în acest parc Tineretului, unde stau la soare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu