Mulțumiri Biancăi, pentru poza luata la Refugiul Coștila!

...  În paralel, nu pot sa nu meditez ca, în decenii cu cea mai mică amenințare externă, a luat avînt afișarea drapelului, în cele mai neașteptate locuri.
Deduc de aici ca pericolul pentru construcția național(ist)ă derivă și din propria fragilitate.

Simt acolo un fel de "Hai sa ne trăim nevrozele împreună, nu individual".

Nițeluș asemănător mi se pare platarea de cruci, de pildă la Verdeața Văii Albe. Nu amenință nimeni din exterior, majoritara credință ortodoxă...
Doar dezinteresul celor care alcătuiesc acel mega-grup.

PS
Apropo de naționalismul (i-aș spune) oficial, la televizor se derula aseară o reclamă cuprinzînd ideea de români, mai exact uniți.
Pentru că domnii cu bani nu se dau jos din pat pe gratis, m-am întrebat cum o arăta cointeresarea venită din partea statului, în cazul unor asemenea încercări de coagulare națională.