Mâine este 20 octombrie și, foarte probabil, unii confrați vor aminti despre premiera traseului Furcilor, din peretele Gălbenelelor.
Oare viitoarea generație, de condeieri montani, despre ce anume va scrie? Fără îndoială, nu va fi vorba de subiectele vânturate astăzi. Vor fi altele.
Va fi luat oare la refec, fără îndoială unul pozitiv, Viorel Nicolaescu? Totodată va fi confecționat vreun mit, cu înfloriturile de rigoare, în persoana unui Zsolt Torok?
Cine va trăi, va vedea...
.
PS
Mă pun bine, mai sus, cu pomenitele generații viitoare... Care își vor spune încântate: "Uite, bă, ăla se gândea la noi!!!"
Vor adăuga și "... pupa-l-aș!", de care nu pot știi însă (de când cu noile migrații ale popoarelor), în ce limbă va fi pronunțat.
Spiritul va fi însă acela etern, al locului...
PS2
Șezând la baza statuii lui Heliade-Rădulescu era normal ca să dau ascultare îndemnului dumnealui... Acela cu "Scrieți, băieți...!".
Eu unul îmi recunosc filiația de atitudine, de abordare a lucrurilor, din Nicolae Baticu. Nu i am fost neapărat la fel, însă mă simt mergând pe un drum unde a pășit dumnealui înainte. .
Nu am cercetat, însă mai există confrați montaniarzi care își recunosc vreo ascendență?
Hm... Oare din ideile subsemnatului se va revendica cineva, în viitorime? Posibil, nu. Asta, pentru că nu depășești așa ușor complexul lui Oedip. Și în general oftica de a te știi mic, pe lângă un înaintaș.
În rest nu vă luați după aerul sigur pe el al scriselor mele. De fapt compensează o banală stare depresivă, care m a însoțit, fată de treabă, cam toată săptămâna asta...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu