Fișier căruia îi adaug noi file, în timp
Să vedem ce-o să iasă.
Iar în interior contrîndu-se dorul de a scrie (nuia scund că există acolo și dorință de a fi băgat în seamă), cu un paznic ce-mi declară de rahat subiectul, cît și exprimarea de acolo.
Iar cu ultimele observații chiar e o treabă, căci a te da entuziasmat de un drum al tău pe Hornul Ascuns (Colțul Mălinului, Coștila, Bucegi), la o vreme cînd deja acel traseu era de doi lei, îl face și mai de glumă, în vremea 9c-urilor sau a drumurilor pe cine știe ce mari munți ai lumii...
Pe felie, e de menționat că întreg demersul memorialistic a demarat anterior cu capitolul despre trecerile-mi (puține) prin Piatra Craiului.
Ca de obicei eu fiind găină lăudîndu-și mărgica, nici acest material nu este încă periat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu