O carte interesantă: „Viața lui Arsenie Boca”

 Și anume ”Viața lui Arsenie Boca”, de Tatiana Niculescu.

Doresc să punctez aici, ca informații legate fie și îndepărtat de munte, următoarele:

I

Legat arestarea lui Ion Ionescu Dunăreanu, în anii 50, am întllnit două motivații, ambele făcute subsemnatului prin viu grai, despre respectivii:

Una ceva mai amabilă, a doamnei Ana Iliescu, că a fost condamnat pentru deținere întîmplătoare de publicații interzise (așa apare și în fișa matricolă a lui Dunăreanu). 

În a doua, Niculae Baticu susținea că IID voise intenționat să fie arestat, pentru a-l găsi venirea americanilor în calitate de persecutat.

Am privit cu rezerve ultima mărturie, însă găsesc în volumul pomenit mai sus o informație ce sosește în sprijinul ideii:

„<Sursa> cu numele Anastase dădea Securităţii, pe 25 mai 1950, informaţii despre gândurile episcopului Popovici pe care acesta i le împărtăşise cu deplină încredere: <Episcopul Nicolae Popovici al Oradiei şi-a exprimat convingerea că cel mai târziu până în luna septembrie 1950 actualul regim va fi înlocuit cu unul favorabil anglo-americanilor şi că el personal intenţionează să devină cu această ocazie patriarh. Pentru a deveni patriarh, Popovici a afirmat că este hotărât să provoace mereu autorităţile şi Guvernul până când va fi închis, pentru a avea apoi în septembrie 1950 aureola de martir. Popovici a precizat că are nevoie de aceste câteva luni de închisoare pentru a se putea impune patriarh împotriva candidaţilor eventuali: Visarion Puiu, Tit Simedrea şi Nifon Criveanu. În situaţia de fost deţinut, el va putea reproşa lui Visarion Puiu faptul că s-a pus la adăpost în străinătate şi că înclină spre catolicism şi lui Tit Simedrea şi Nifon Criveanu că nu au înţeles
să activeze împotriva regimului.> (p. 129)

II

„La un sfârşit de săptămână, Arsenie Boca, [partenera] Julieta şi o tânără care poate fi o fostă călugăriţă pleacă în excursie la munte. [Boca] are ţinută sportivă: poartă pantaloni scurţi, şosete albe şi pantofi bej , de oraş, un pulover deschis la culoare, cu mâneci lungi, iar la gât, aruncat peste un umăr, un fular alb. Pe cap, o bască înclinată şic pe o parte, cum poartă adesea pictorii. Duce în spate un rucsac. Musculos, relativ înalt, cu mustaţa tunsă scurt, seamănă cu un celebru actor american al vremii, Errol Flynn, care în 1941 jucase rolul unui bancher cu dublă personalitate în filmul Footsteps in the Dark .
Cei trei merg cu trenul până la Sinaia, urcă la cota 1 400, ajung la cabana Babele, au la ei un aparat de fotografiat şi se pozează, se plimbă, admiră peisajele, dorm la marginea pădurii, mănâncă mâncare rece pregătită de-acasă, se întorc a doua zi seara cu trenul, coboară în Gara de Nord, iau tramvaiul . . . Sunt urmăriţi pas cu pas.” (p. 161)