Oare ce-o însemna, noțiunea de Judecată a istoriei?
Pînă una-alta, ar fi de notat că noțiunea comportă nuanțe.
Cea dintîi privește faptul că, atunci cănd cineva aduce în discuție ideea, cam totdeauna dorește ca judecata cu pricina să fie, măcar cîndva, în ton cu interesele (sau măcar durerile) lui.
Apoi, iar acea judecată fiind totuși o felie de realitate viitoare, inevitabil va fi precum orice altă surată din viitor, adică greu de anticipat.
Aduc în atenție idee legat de modul cum viitorul (de fapt, oamenii de atunci, recte confrații montaniarzi) vor privi mistificările vreunora, din trecut.
Iar aici, e de constatat din start că puțină lume își bate capul cu istoria. Iar aceștia se împart în două categorii.
Oamenii normal, doritori de trimiteri superficiale spre trecut, și care să le facă bine lor la inimă, iar totodată publicului spre care execută acele relaționări. Sînt oameni la locul lor, ferindu-se de zguduiri, de afirmații inflamate.
O pătură mititică ia ceva mai în serios lucrurile. Vreun realist, respectiv nedormiții bine (din n motive).
Este drept că ultimele două tipuri umane aerisesc domeniul, cu cercetări.
Nu-mi dau seama, dincolo de divagații fugare în Sus la munte..., cum ar fi stat istoria montană fără asemenea aerisitori - poate pretențios zis ducători de lucruri înainte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu