Nimic nu mă complexează mai tare... EDV

Nimic nu mă complexează mai tare (între altele) decît accesarea siteului Carpati.org, a materialelor și oamenilor de acolo.
.
Pentru că însă întotdeauna e loc de mai rău în viață, ce spun mai sus e nimic, față de rezistențele ce-mi stau în drum în drum, pînă să îndrăznesc a vizita acel site...

UPDATE.
Intro.
Ideile sînt chestii asemănătoare ruralilor ajunși la oraș. Ele cheamă / sînt urmate de alte idei.

De pildă, stau eu ce stau pe ideea din postarea inițială, dar apoi meditez de ce nu mă tulbur la pătrunsul pe alte siteuri, să zicem despre gătitul în zilele de post.
Or, simt că am încercat să-mi rezolv problemele existențiale (este că-i măreț zis?) pe calea muntelui.
Iar atmosfera, oamenii sau ce moaș-sa o mai fi la Carpati.org s-a aflat o scenă și mai bună, pentru ce bănuiam eu a fi rezolvarea/îmblînzirea acelor cartofi fierbinți interiori.
Atîta tot, și citînd aici un op de psihologie oarecare, am grămădit încă o dată pseudosoluții, peste alte pseudosoluții. Adică nu am rezolvat nimic.
Consecința fiind că doare, ideea mersului pe acea filă de net...
.
Bineînțeles însă că tot e mai bine așa, cu necunoscute cît cuprinde, dar depășind totuși un disconfort măricel/grozav.

Pe felie, în dimineața asta, pe cînd îmi scriam amintirile despre Piatra Craiului, m-am lovit de problema relațiilor mele cu răposatul Mugur(el) Ilie.
Și care au fost ceva mai mult decît mers în tiura X, depășit problema Y., but berea Z la Bușteni, anunțat neveste că sîntem ok.
.
Iar asta nu neapărat pentru că ar fi existat vreo relație deocheată între noi (dacă a fost, rămîne de conștientizat dureros, iar apoi acceptat), ci pentru că în cazul meu A TRAS ALTE IDEI, în materie de conștientizat grajdul lui Augias în care mă aflu, cu ale lui (amintite mai sus) pseudosoluții peste pseudosoluții.
(amicul Cătălin Popescu va zîmbi superior, la așa mostră de primitivism psihologic, dar îmi asum palierul).
.
Cel mai nașpa la gîndurile (de pînă acum...) spre Mugur era legat de modul în care m-a tulburat/acrit/speriat coborîșul din vîrful vîrstelor.
.
Dar uite că de bine ce mă îngroziseră acum nici 12 ceasuri, le-am acceptat cît de cît, ba chiar turui despre ele aici...