Promisiune respectată. Materialul despre „România Pitorească”

Și în cazul lui am procedat precum găină lui Creangă, aceea cotcodăcind mult pentru o mărgică.
Mai exact anunțam că e în lucru acel material, dar nu prea avansam, către un rezultat concret.

Dacă stau să mă gîndesc, tot e mai bine așa, decît să spun „Poate vom vorbi altădată...”, iar apoi să nu mai vorbim/ scriu absolut nimic.

Ca și în cazul materialului despre Mitul Cuxi Șerban, mi s-a mișcat greu mintea. Sau, poate, a fost prea lacomă, a vrut să cuprindă cît mai mult material, de care să lege cît mai multe asociații ideatice.

Cred eu însă că a meritat (deși mai urmează niște reglaje fine la capitolul în cauză, inclusiv acelea precedînd tipărirea ediției a doua „Sus la munte, la izvor”.

Amintitele două capitole se află indiscutabil voluminoase, dar asta e. Acceptînd situația, în atitudinea mea este un pic de aruncat sticlă cu mesaj în ocean, către vreun explorator de istorie montană din viitor. Și care va avea în filele mele un îndrumar, de tratat gesturile/vorbele lui Mihai Ogrinji și compania.

Link spre respectivul capitol:

Foarte probabil va fi necesar un login pe cont Google (de care sper că mai toată lumea are). Dacă e cazul, îl pot trimite direct vreunui doritor care nu are cont acolo.

În rest,  dimensiunea celor două capitole va face necesară apariția acelei ediții în două volume. Care vor veni împreună, legat cu mica bandă de hîrtie ce le indică traiul în comun.