Peretele nordic al Negoiului, traseul Toma Boerescu

Inserat între alte drumuri ale epocii de atunci (1975), nu ai fi bănuit că e vorba de o premieră poate istorică, deschizînd seria rutelor deschise de alpiniștii noștri în Făgăraș...

Nu am verificat dacă materialul este preluat din înregistrarea făcută în acei ani de Toma Boerescu (e interesant că prietenul/cumnatul său E. Cristea grafiază „Boierescu”), ori acesta a scris separat articolul.

Un lucru e cert, ploieșteanul (asemenea lui Cristea!) devenit sibian încetase din viață la 28 aprilie acel an, iar materialul din „România Pitorească” se constituie probabil într-un omagiu adus de Cristea.  

Aș mai nota că se pomenește în articol de „Sorin”. Mai mult ca sigur e vorba de S. Tulea, iar faptul că nu îi este pomenit numele de familie arată că va fi existat o interdicție, în a pomeni foști legionari (sau deținuți politici?). Ori se ferea Cristea de așa bube în cap.

La chestiune, și de bine ce reciteam o carte ce-mi devine tot mai dragă („Între două lumi”), Viorel Nicolaescu scrie că, după ieșirea din închisoare, „a fost marginalizat pe toate fronturile, uneori de o manieră brutală”. Nu spun că viața foștilor deținuți a fost frumoasă (deși, la o adică, puteau urma studii superioare), dar acea „primire” i s-a tras lui nea Baticu și prin contribuție proprie... Zic asta întrucît un Cristea nu s-a ferit să relege amiciții cu I. Ionescu-Dunăreanu ori Sorin Tulea - or nici că se putea barometru mai bun, al apelor din societate, decît antrenorul Armatei..

Descrierea nu este însoțită de fotografii, căreia îi voi alătura eu unele, din colecția Sorin Tulea (mulțumiri actualului proprietar, Cristi C.!)

Poza de mai sus este clasică, pentru acea premieră... Mai exact a devenit astfel prin faptul că a publicat-o Valentin Borda (via Sorin Tulea) în volumul „Călătorie prin vreme” (1979)

PS
Cristea pomenește în material, drept însoțitor, doar pe Sorin. E posibil să mai fi fost și altul/alții alături, la acea premieră.

Nu cunosc dacă imaginile sînt de la acea premieră, ori de la alte tatonări în zonă, din acea campanie estivală.

Femeia din imagini pare să fie Gysi (de la Ghisela?) Bayca, ce îi devine soție lui Toma, în acei ani. El se recăsătorește ulterior, dar nu știu dacă perechea dintîi îi murise ori divorțaseră. În ceață (dar invitînd la cercetări) îmi este cu sora căreia din nevestele lui Toma s-a căsătorit E. Cristea, ei devenind cumnați.

Oricum ar fi, e de aplaudat acest omagiu pe care Cristea i-l aduce amicului său de munte.

Imagine însoțind postarea lui Dinu Mititeanu, „Un  Negoiu numit Boerescu”: