Vîrful Picătura (Caraiman, Bucegi) - detalii...

Până prin anul 2000 montaniarzii doritori să ajungă pe vârful Picătura din Caraiman (Bucegi) urma ruta indicată în cele două ghiduri alpine existente atunci (mai existase Buletinul Alpine interbelic însă puțini, și îndeobște trecuți de o vârstă, mai aveau acces la el).
E vorba de monografia Bucegilor, de Nae Dimitriu și Emil Cristea, 1961, respectiv "Trasee alpine în Carpați", de Walter Kargel, 1976.
.
Amândouă prezentau varianta urmată de Nicu Comănescu, autorul premierei vârfului, pe la așa-numita Grotă și apoi 'Hornul cu zade'.
Monografia indica însă fugar și posibilitatea de a ajunge la vârf pe ceea ce era numită Creasta mică, respectiv Creasta nordică.
.
O descriere apărută în 1999 într-o revistă detalia înaintarea pe Creasta mică, și propunea totodată să i fie dat numele lui Ion Trandafir (1912-1938), ce explorase cândva locul.
În jurul anului 2010 o avalanșă a 'răzuit' Hornul cu zade, făcând dificil avansul pe acolo. În această situație, montaniarzi țintind Picătura au început să parcurgă muchia Trandafir, variantă întâmplător mai frumoasă decât ruta folosită anterior.
.
O variantă mai simplă, însă cu vedere mai puțin amplă, este aceea care urmează paralel muchia Trandafir, și anume treimea superioară a Vâlcelului Spânzurat.
.
Statistic ar mai exista două căi, pe muchia sud-estică a vârfului (tatonată de N. Comănescu), respectiv pe cea nordică. Dincolo de faptul că e menționată în monografie, nu știu să fi urcat cineva pe ultima, cu atât mai puțin să fi lăsat o descriere a locurilor.